vineri, 15 mai 2020

Pe internet si pe facebook, ca la piață


Pe internet, în mod particular pe Facebook, e ca la mall, ca la piaţă sau dacă vreţi ca la talcioc sau la bazar. Fiecare îşi deschide un magazin sau îşi întinde o tarabă şi se plimbă prin magazinele sau prin faţa tarabelor celorlalţi. Lumea dă sau vinde şi ia sau cumpără de toate: de la fotografii, filme, muzică, vorbe, gânduri, idei, până la sfaturi, bârfe, glume şi reţete; de la ştiinţă la idioţenii, de la adevăr la dezinformări grosolane, de la lauda de sine la bălăcăreala celorlalţi, de la frumos la grotesc, de la bine la rău, de la trecut la viitor.
Nu lipseşte nimic, e de toate pentru toţi, e un vacarm grozav şi o adunătură imensă de lume. Când intri prima oară într-un astfel de loc te ia cu ameţeală şi groază sau dimpotrivă te umple de entuziasm şi energie.
Unii sunt timizi, precauţi, retraşi, umblă cu feţele ascunse prin cele mai ciudate locuri fără să-şi facă simţită prezenţa, alţii dimpotrivă umblă dezgoliţi arătându-şi muşchii, puterea şi posesiunile, unii expun chipurile produse ale minţii şi simţirii lor, dar cei mai mulţi expun lucrurile făcute de alţii. Există fabrici care produc vorbe şi imagini în serie, pe care cei mai mulţi le iau şi le expun pe tarabele lor, aşezate după gustul fiecăruia. Unii iau citate din autori clasici şi le asortează cu imagini fotoshopate, alţii iau vorbele care par să sune bine de la un anonim şi le asortează cu fotografia unei picturi celebre, unii iau câte un text original şi-l asortează cu propriile idei proptite ca nuca-n perete, și tot așa.
Foarte rar găseşti un magazin de producător, iar un producător de unicate e şi mai rar. Mai toată lumea are produse de serie, pe acelaşi motiv invocat şi de media: asta cere piaţa.
Există şi asocieri după felul mărfii sau al interesului. Un fel de pieţe cu profil specific, piaţa de flori, piaţa de pisici, de conspiraţii sau de gânduri pozitive.
Tineri sau mai puțin tineri, copii sau adulți, inocenți sau vicioși toți se învârt prin piața asta nesfârșită. Poţi petrece zile, luni sau ani din viaţă plimbându-te în imensul bazar al internetului. Toată lumea se alege cu ceva în final sau măcar aşa se zice.
P.S. Pe taraba mea găsiţi doar ce se reflectă pe retina ochilor mei prin lentilele ochelarilor sau ale aparatului foto şi ce văd cu ochii minţii. Cândva am învăţat că nu vedem, adică nu percepem lumea cu ochii, ci cu creierul, iar totul e o reflexie.” (Sursa - Pagina FB Reflexii)

















Din Grădina lui Dumnezeu: 15.05.2020

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu