Dupa zilele minunat de frumoase de ieri si de alaltaieri (ca, de
altfel, din toata saptamana anterioara), azi ploua. In sfarsit ploua, e
toamna!
Din
fericire, ieri a sosit curierul cu ultimele carti comandate de
Adrian pentru a fi citite de noi la gura sobei, pe o astfel de vreme.
Eu mi-am ales doua din cele sapte carti ale Petronelei Rotar, "Privind
inauntru" si "Orbi".
Inca de aseara am vrut sa citesc una din ele. Stiam ca "Orbi" a avut
cel mai puternic impact la public, stiam si ca asta s-a datorat faptului
ca are un continut "chirurgical" de profund, asa cum a fost apreciata
de unii cititori, deci, mi-am zis sa o las pentru mai tarziu si sa ma
adaptez mai intai la universul emotional al Petronelei (desi eram
oarecum familiarizata cu acesta, urmarindu-i constant blogul de foarte
multi ani, cred ca de peste 10 ani).
Am inceput cu "Privind inauntru". La pagina 59 ce credeti ca citesc?
Sa reamintesc mai intai ca, de trei zile ma invart in jurul unei
metafore cu statui, socluri de statui, jumatati de om, statuie
intreaga, om intreg.
Priviti poza cu paragraful care mi-a aparut mie in
fata ieri seara, in stransa legatura cu ceea ce tocmai am mentionat.
Alaltaieri, in Alba Iulia, ne-au iesit in cale mai intai jumatatile de
statui (cele din parc, pe soclu) si apoi statuile intregi (cele de
bronz, din Cetate). Totul este in ordine divina.
Am adaugat si poze cu ploaia de acum, ploaie linistita, mocaneasca,
care ii zburleste pe unii, dar care pe mine ma duce cu gandul la
binefacere, purificare, inviorare, la reinverzirea de dupa seceta, chiar
daca frunzele au deja accente ruginii pe ici, pe colo. Metafore......
Din Gradina lui Dumnezeu: 04.10.2019
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu