vineri, 4 octombrie 2019

"Privind inauntru" (Petronela Rotar) si metafora "statuilor"



Dupa zilele minunat de frumoase de ieri si de alaltaieri (ca, de altfel, din toata saptamana anterioara), azi ploua. In sfarsit ploua, e toamna!

Din fericire, ieri a sosit curierul cu ultimele carti comandate de Adrian pentru a fi citite de noi la gura sobei, pe o astfel de vreme.  Eu mi-am ales doua din cele sapte carti ale Petronelei Rotar, "Privind inauntru" si "Orbi".

Inca de aseara am vrut sa citesc una din ele. Stiam ca "Orbi" a avut cel mai puternic impact la public, stiam si ca asta s-a datorat faptului ca are un continut "chirurgical" de profund, asa cum a fost apreciata de unii cititori, deci, mi-am zis sa o las pentru mai tarziu si sa ma adaptez mai intai la universul emotional al Petronelei (desi eram oarecum familiarizata cu acesta, urmarindu-i constant blogul de foarte multi ani, cred ca de peste 10 ani).

Am inceput cu "Privind inauntru". La pagina 59 ce credeti ca citesc? Sa reamintesc mai intai ca, de trei zile ma invart in jurul unei metafore cu statui, socluri de statui, jumatati de om, statuie intreaga, om intreg. 

Priviti poza cu paragraful care mi-a aparut mie in fata ieri seara, in stransa legatura cu ceea ce tocmai am mentionat.

Alaltaieri, in Alba Iulia, ne-au iesit in cale mai intai jumatatile de statui (cele din parc, pe soclu) si apoi statuile intregi (cele de bronz, din Cetate). Totul este in ordine divina.

Am adaugat si poze cu ploaia de acum, ploaie linistita, mocaneasca, care ii zburleste pe unii, dar care pe mine ma duce cu gandul la binefacere, purificare, inviorare, la reinverzirea de dupa seceta, chiar daca frunzele au deja accente ruginii pe ici, pe colo. Metafore......









Din Gradina lui Dumnezeu: 04.10.2019

***

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu