Oamenii s-au obișnuit
din vechime să conteste acele personaje și acțiuni pe care nu le doresc, crezând
că astfel le vor putea face, cumva, să dispară. Însă nu-și dau seama căa, de
fapt, vorbind despre ele, analizandu-le și observându-le în detaliu, le oferă
atenție și energie, și mai mult ajută la manifestarea lor.
Acele viziuni nu fac parte dintre
cele pe care noi le încărcăm cu energie, desigur. Viziunea dorită trebuie
exprimată, nu altele. Cu cât formulăm alte viziuni, cu atât le dăm energie din
noi si ne cedăm puterea lor, creându-ne dependență de ele. De aceea le este
atât de greu oamenilor să iasă din suferință, tristețe și altele, pentru că se
uită critic înspre direcția pe care zic că nu o vor, crezând că așa o contestă,
însă, de fapt, o alimentează cu energia atenției lor, cu energia furiei și
altele. Aceste energii nefaste au putere de manifestare, nu știați? De ce să nu
vorbim, mai degrabă, de încrederea că reușim să ieșim liberi din cocon,
victorioși și fericiți că suntem vii, sănătoși, luminoși, înnaripați? De ce nu
vorbim de imaginea unei ieșiri din cocon în grup, împreună, veseli și
înfloriți, zâmbitori și entuziaști, dornici de o nouă construcție a vieții, de
o nouă cale, de un nou mod de a trăi, altul decât cel care a dus la această
realitate de azi?
Credeți că este posibil să vorbim
optimist și să ne înfrânăm exprimările față de ceea ce nu ne place? Credeți că
putem propaga mai departe în lume ceea ce este frumos în noi și în visele
noastre, purtându-le înaintea noastră ca pe niște stindarde care ne ajută să ne
menținem spiritul viu, luminos și fericit? Credeți că putem să încetăm a ne mai
plânge de ce fac alții și să începem să vorbim despre ceea ce ar trebui să
facem noi? Credeți că putem să-i dăm la o parte pe aceia pe care-i contestăm
mai întâi din gândurile noastre, din vorbele noastre, din preocupările noastre?
Ăsta este primul pas. După ce ne
liniștim spiritul și sufletul, eliberându-le de povara fricii și a gândurilor
negre despre ce fac sau vor să ne facă alții, abia atunci facem loc în mintea
și în inima noastră și ne vin gândurile bune despre ce putem face și ce vrem să
facem noi pentru noi înșine și pentru cei dragi. Și pentru întreaga lume!
Experiențele trecutului rămân ale
Trecutului. Acum este timpul unor noi experiențe, unele ce vor fi create pe
alte principii, cele ale Prezentului. În acest sens, ne putem uni forțele,
priceperea, cunoștințele, partea de învățăminte și concluzii extrase din
experiențele vechi, partea de lumină, încredere, optimism și forță
mobilizatoare, care își are rădăcina în oamenii experimentați.
Aici este secretul. Abilitățile cu
care oamenii au rămas în urma experiențelor trecutului sunt cele care vor fi de
folos, nu experiențele în sine. Căci nimic nu va mai fi la fel, chiar dacă o
vreme așa va părea. Dar trebuie pornit de la ceva. Trebuie făcut primul pas. Cum să ajungem la alt rezultat dacă
mergem în același mod înainte, folosind aceleași credințe și făcând lucrurile
în același fel? Primul pas pornește cu primul Cuvânt. Să rostim mai întâi ce
vrem, cum vrem, ce putem, ce dorim noi să facem și să lăsăm deoparte urâțenia
altora. Timpul lor a trecut, chiar dacă acum poate părea că nu. Nu dați putere
prin cuvânt celor care exact asta așteaptă.
Fake News-urile tocmai pe acest
principiu au fost create, pentru a atrage atenția și a stârni controversele,
pentru a porni lumea să le comenteze ăn contradictoriu și, astfel, pentru a
atrage în procesul lor energia și puterea de creație a oamenilor prin cuvânt.
Oamenii
vor înțelege până la urmă că ceea ce rostesc aia crează, aia manifestă, aia vor
avea, dar, până atunci, se pare că trebuie să se curețe în profunzime de
credința în luptă, adică de credința că trebuie să se opună ca să câștige.
Viitorul poate fi construit și cu armonie, nu doar prin opoziție, așa cum a
fost până acum.
Cuvântul construiește cărămidă peste
cărămidă. Să punem în cuvinte ce vrem să trăim, asta este baza pe care
construim. Desigur, pe acest pământ trăiesc miliarde de specii, fix câți oameni
sunt, și fiecare poate avea viziunea lui (și aproape chiar așa este, de aceea
sunt atâtea conflicte), însă, cu cât începem să înțelegem cât mai mulți că ne
putem susține unii pe alții prin cuvânt (mai întâi) în creionarea unei viziuni
comune, benefică tuturor, cu atât această viziune va prinde contur din ce în ce
mai mult și o vom materializa din ce în ce mai repede și mai bine. Am scris cât
un roman aici. Cuvinte creatoare!
Din Grădina lui Dumnezeu: 01.04.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu