Din cele patru tăvi cu frunze aromatice puse
la uscat înainte de Florii, nici nu mai știu exact când, căci parcă au trecut
câteva săptămâni de atunci, am umplut patru borcane mari, care și-au ocupat
deja primele locuri pe rafturile dedicate lor. Oregano, mentă și lămâiță. Alte
tăvi așteaptă la rând acum, pline cu alte frunze puse la uscat. Iar acesta este
doar începutul.
Și, pentru că tot sunt la capitolul
"frunze", m-am gândit să verific și tufele de salvie, atât cele din
seră, cât și cele din parcela de aromatice, ca să văd dacă pot recolta ceva. Tufele
nu sunt prea mari acum, abia au început să se dezvolte, însă tot am putut să
adun o caserolă de frunze maturizate, numai bune și suficiente pentru a pregăti
trei pămătufuri pentru fumigație. De parcă nu aveam destule din toamna trecută
și din anii trecuți, vreo 70 de bucăți, parcă. Dar, desigur, la câtă nevoie de purificare
are omenirea asta, mă întreb dacă vor fi vreodată destule.
Din Grădina lui
Dumnezeu: 27.04.2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu