Ieri.
Ger. Cer senin, albastru, impecabil. Nici o scamă de norișor, nici măcar
o infimă idee de norișor. Deodată a apărut un "nor" cât tot
cerul. Perfect paralelipipedic. Apoi... Întrebați-mă cum a dispărut.
Vreți să știți? Am clipit de câteva
ori și... puffff.
Adică, am intrat un pic în casă, că înghețasem făcând trei poze, mai exact, am făcut doi pași înspre
interior, apoi am închis ușa după mine și am privit din nou pe geam și...
ia-l de unde nu-i. Un nor banal, desigur, un nor ca
toți norii, ce atâta uimire, ca și cum am fi văzut vreo navă
extraterestră!
Din Grădina lui Dumnezeu: 10.12.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu