duminică, 14 iulie 2019

Ce se intampla cand poftesti la mamaliga?



Pe finalul zilei de azi o sa va marturiesc discret , subtil, asa, numai intre noi, ce pofta am avut eu azi.

Citisem ieri-alaltaieri pe pagina unei prietene de pe facebook despre cum a pregatit ea (sau sotul ei, daca nu ma insel ) un peste prajit nemaipomenit, cu mujdei de usturoi "dinamita". Bineinteles, asa cum face un cititor fidel si curios , am citit si comentariile la postare, caci, se stie, de multe ori sunt la fel de savuroase precum postarea insasi. Iar acolo, in comentarii, cineva adusese in discutie mamaliga. Caci, intelegeti de ce. Peste prajit, mujdei, mamaliga. Reteta clasica romaneasca.

Eu n-am poftit deloc la pastravul acela, iar cand am citit despre usturoi am simtit doar, asa, usor, o unda trecatoare de nostalgie amestecata cu un iz fin de ispita. Insa cand am ajuns la mamaliga, tot esafodul s-a prabusit in neant!

Acest gen de pofte este tulburator! Vine ca un tzunami peste sufletul omului si-i rastoarna din temelii toate zidurile credintelor, toate incercarile de noi constructii, bazate pe noile descoperiri ale stiintei si pe noile evolutii ascensionale ale sufletului!

Pofta de mamaliga este IMPOSIBIL de invins altfel decat prin "a manca mamaliga". Punct. Ceea ce am si facut.












Din Gradina lui Dumnezeu: 14.07.2019

***








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu