Grădina lui Dumnezeu: In asteptarea ploii

Eram la o pauza de cafea/cacao cand vedem, deodata, cum s-au bulucit deasupra noastra niste nori. Astia sunt! ne-am zis. Gata, o sa ploua!!!! Evrika!!! :D

Plini de frenezie nici nu stim cand ne-am baut repede cafeaua/cacaoa, am strans sezlongurile si masa de camping si ne pregateam sa intram in casa, caci deja cei cativa stropi mari si reci, cam rari, dar cu viteza si determinare, incepusera a se arunca asupra noastra din cer, de ziceai ca urmeaza potopul. :D

Au fost fix doi stropi pe kilometru patrat.

Daca ploaie n-a mai fost, am iesit afara iar si am facut inspectia zilnica in privinta aparitiei mugurilor de frunze pe trunchiurile amputate de mine ale gardului viu (de lemn cainesc).

De pe la sfarsitul lui februarie, de cand m-a apucat pe mine entuziasmul de primavara si m-am apucat voiniceste si cu patima sa fac curatenie prin curte, am facut si primele toaletari. Lemnul cainesc a fost primul care a simtit efectele entuziasmului meu artistic. :) Am taiat drastic din el, convinsa ca fac bine ce fac. Ulterior am inceput sa am indoieli. Ba chiar temeri. Daca nu-si mai revine? ma intrebam. Ce ne facem fara gard viu?

Nu se poate! Ne strica tot feng shui-ul curtii. :D Si-apoi...l-am plantat cu drag, l-am tuns an de an, l-am vazut crescand cat casa de inalt, l-am toaletat cum ne-a placut in fiecare vara, iar acum sa-l pierdem? :D

Asa ca, de atunci, il pandesc in fiecare zi: face muguri sau nu face?

Cu gandul sa il salvam am depus toate eforturile necesare. L-am curatat de iarba uscata de jur imprejur, am afanat pamantul si l-am udat zilnic. Ba, uneori, l-am udat chiar de doua ori pe zi, ca nu strica! Mai ales pe seceta asta. Si mai ales ca era, saracul, in covalescenta. :D

Asa ca, avand procese mari de constiinta, simtindu-ma vinovata ca l-am agresat prea tare si prea devreme cu foarfeca mea de imprimavarare, i-am acordat toata atentia, i-am vorbit, l-am draganit, mi-am cerut iertare de la el pentru supliciul la care l-am supus si mi-am dat silinta sa-ll ingrijijesc asa cum am stiut mai bine. :)

Eu avusesem intentii bune initial, cand l-am tuns. Avea trunchiul prea gros si prea lemnificat la baza, asa ca am vrut sa-i aplic un tratament de intinerire si indesire a frunzisului. Era el des si inainte, dar, deh, eu am vrut si mai mult. :D Si asa l-am facut sa sufere. :D

Azi mi-a aratat ca m-a iertat. <3

Are muguri verzi peste tot, de jos pana sus!

Pentru ca ne-am hotarat ca de acum inainte sa petrecem mai mult timp stand in curte, la soare sau umbra, dupa caz, delectandu-ne cu cafea, limonada, smoothie, ceaiuri si ce-om mai vrea, intinsi in sezlonguri, citind, admirand cerul, fluturii, ascultand pasarile sau iarba cum creste, m-am hotarat sa aloc mai intai timpul necesar pentru a termina curatenia de primavara prin curte, ca sa ne fie frumos in jur.

De aceea, prin gradina nu prea am ajuns. Doar Adrian s-a ocupat pana acum si, desigur va puteti da seama, au fost destul de multe de facut si acolo. A sapat, a semanat, a curatat, a fasonat si toaletat, a udat, in fine, o multime de treburi. Azi a curatat tot el singur si via. Toata.

Pe la pranz, inainte de pauza aceea de cafea care ne-a adus bucuria celor doi stropi de ploaie, primii si cei mai valorosi, ca altii nici n-au mai fost, m-am dus si eu in gradina, la Adrian, ca sa-i duc o cana de apa de baut. Era de cateva ore acolo, afara a fost foarte cald, si m-am gandit ca ii era sete.

Cu aceasta ocazie am luat si eu pulsul gradinii, am vazut in ce stadiu a adus-o Adrian si cam ce mai era de facut. Dinspre casa pana dincolo de sera este gata. Mai e de curatat intre sera si livada, cu prioritate pe zona capsunilor. Livada are covor verde de iarba proaspata, prunii varatici, timpurii, au inflorit, untisorul, toporasii si papadiile sclipesc in culori, iar via are ici-colo muguri.

Perii (puietii) sunt plini de boboci de flori, la fel si merii, ciresii, piersicii, e o minunatie printre crengi! Si marul de la fantana este plin de boboci roz-rosii, iar de azi au inceput sa pocneasca in petale alb-roz uriase, de o frumusete fara seaman.

De maine intru si eu la curatenia prin gradina. Sunt de strans mai intai toate resturile uscate de la randurile de craite de anul trecut. Acum arata destul de dezordonat din cauza asta intre livada si sera, insa vom rezolva noi si asta.

In incheiere, o sa va arat cum era cerul pe la ora 19:30. :D

Cine ar fi crezut ca un asemenea cer innegurat poate genera cuiva o asa stare de bucurie, de optimism si de speranta incat sa se simta ca intr-o zi de mare sarbatoare? :D

Cred ca trebuie sa sarbatorim sosirea acestor nori deasupra noastra. Poate pana maine sarbatorim si ploaia aia atat de asteptata! :D

Ma intreb acum cu ce sa sarbatorim......... ? :D

M-as bucura sa ciocnim un pahar cu apa de ploaie!

Pana acum n-am mai bifat nimic in plus peste aia doi stropi pe kilometru patrat de la pranz.