In ultimul timp, asa , de divertisment, am participat pe facebook la cateva concursuri de fotografie. In acest mediu virtual, evident, numarul like-urilor alege, de regula, castigatorii. Trebuie sa ai multi prieteni in lista dornici sa te sprijine ori, daca nu,.... te resemnezi cu gandul ca, asta e, nu castiga intotdeauna cel mai bun. (sic!). Glumesc, desigur, dar stati sa vedeti!
La un moment dat, la un astfel de concurs (organizat pe un grup), dupa multa implicare din partea mea, promovare si PR nepretuit si profesionist, desi primisem cele mai multe like-uri pe o poza foarte draguta, care ar fi trebuit, astfel, sa ajunga la loc de frunte - cover al paginii respective , regulile jocului au fost schimbate din mers si in secret, iar poza mea a fost ignorata. Ok, mi-am zis atunci, "nu-i circul meu, nu-s maimutele mele" (citat preluat de la o prietena, stie ea cine ) si m-am hotarat sa nu ma maj joc asa, adica sa nu mai concurez cu fotografii pe baza de like-uri.
Cat credeti ca m-a tinut hotararea? Exact. Pana la urmatorul concurs. Doar ca, de data aceasta, concursul a fost lansat de Em Sava pe pagina ei. Miza a fost prea seducatoare! Ispita - de nerezistat! Premiul avea sa fie un exemplar din cartea "Pasi" , cea in care ea este co-autoare alaturi de Radu Prodan. Cum puteam sa ratez o asa oportunitate???? Spuneti si voi!!!! N-am putut.
Asa ca m-am inscris in concurs. De data aceasta am aplicat o alta strategie, facand uz de o binecunoscuta tehnica din spiritualitate pentru materializare obiectiva intr-o lume subiectiva , respectiv, am lasat universul sa lucreze pentru mine. Doar am lansat o intentie puternica in eter si am rugat vreo doua-trei-patru persoane (pe bune, numai atat!!! si in secret, fara tam-tam, de data aceasta!) sa-mi dea un like, acolo, pentru buna purtare. Apoi mi-am zis: ce-o fi, o fi! Si-a fost! Pe bune, chiar a fost! Am si dovada! Cum s-au potrivit lucrurile nici nu mai vreau sa stiu, important este ca am primit cartea!!!!!
Intrucat, decorul nostru de afara arata exact ca-n povesti, cu ninsori bogate impodobind pomii, curtea, gradina, livada si totul in jur, si cum in casa arde focul, iar soba de teracota raspandeste o caldura placuta in trupuri, dezmortindu-ne degetele si nasurile inghetate dupa joaca in zapada, este timpul unei binemeritate "relaxari" , cu o carte buna in brate si cu o cafeaua alaturi.
Cu siguranta pana maine voi fi deslusit complet misterele ascunse in paginile acestei carti, caci prea frumoase au fost recenziile pe care le-am descoperit de la cei care au citit-o deja!
In plus, am si un autograf! Sic, sic, sic!!!! Deocamdata este doar de la Radu Prodan, pentrru ca el a expediat cartea, fiind in Romania. Poate candva, cine stie cand si cum, vom putea adauga alaturi si autograful lui Em, care se afla dincolo de oceanele cele mai mari ale lumii, tocmai in Toronto, de zici ca se afla pe o alta planeta, atat de departe mi se pare! Va multumesc amandurora pentru carte si va doresc mult succes mai departe cu urmatoarele voastre colaborari!
Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea mea!
Din Gradina lui Dumnezeu: 18.12.2018
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu