vineri, 30 noiembrie 2018

Noroc cu dovleacul.....



Sa impartasim experiente, zic.

In ultimul timp ma uit cu o asa pasiune la videoclipuri care prezinta street food din toata lumea de nici nu-mi vine sa cred! Imi imaginez mirosuri, arome, simt gusturile, combinatia.... Adrian rade cand ma vede... rad si eu! Stim amandoi ca n-as putea manca aproape nimic din cele pe care le admir cu pofta. Deci - ce sa fie? Ce curatenie fac eu privind cu atata nesat mancarea aia facuta pe strazile Thailandei, Chinei, Germaniei, Italiei.... ca am vazut o multime! )))) Turul lumii in gastronomie stradala!

Am vazut multe! Nu mi-a scapat nimic, cred. Ma uit la ele cu pofta, dar n-as putea manca nimic din toate astea. De fiecare data imi zic sa cumparam ingrediente si sa fac macar o reteta din ceva, orice. In magazin insa, cand ma intreaba Adrian ce sa luam.... pauza. Nu-mi mai trebuie nimic, nu mai am pofta de nimic. Cred ca e ceva cu clip-urile astea... au pus ceva droguri in ele.... creeaza dependenta doar privitul ... Sau ma eliberez de ceva dependente doar privind... nu stiu...

Ma gandesc ca poate exista camere live prin restaurantele mai mari ale lumii.... o sa caut..... macar o sa ma pot lauda ca am servit pranzul in high life (nu doar street food), tinand acasa in mana un pahar de smoothie, ca de asta nu ma satur ever! ))))) Efectiv, fizic, nu se poate sa mergem cam pe nicaieri, la nici un restaurant obisnuit, cum face toata lumea buna.... ca ne dau aia afara ca le atragem falimentul.... pai daca noi am comanda numai smoothie, va dati seama!....

Azi am plans. Mult. Aproape cu suspine. Inca ma ustura ochii.
Numele meu este Liliana si azi am gatit.
Ceapa nu ma iubeste. Nici eu pe ea.

Noroc cu dovleacul......

















Din Gradina lui Dumnezeu: 30.11.2018

***

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu