Pentru noi şi pentru Dumnezeu
Când ochii mei, Iubitule, în Suflet te-au atins,
Când Şoapta mea cu dragoste din vise te-a cuprins,
Când aripile noastre-n Zbor spre Cer ne-au avântat,
Ne-am amintit de-acel Tărâm din care am plecat.
L-am revăzut în vechi Oglinzi, de flori înmiresmat,
Cu porţile deschise larg, de Stele luminat,
I-am auzit Cântările ce ne chemau ’napoi,
Eternele, Misterele, le-am resimţit în noi.
Toţi îngerii
înaripaţi ne-aşteaptă să păşim
Pe albele-i poteci de Vis pe care doar să fim
Lumini îmbrăţişate strâns, de Lună mângâiaţi,
De spiriduşi, iele şi gnomi şi zâne-ntâmpinaţi.
Când amândoi, Iubitule, ne vom opri din zbor
În mijlocul Grădinii Lui, pe verdele-i covor,
Din fermecatele-i culori vom împleti mereu
Eterne Ceruri pentru noi şi pentru Dumnezeu.
(30.06.2015)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu